Creatorii dietei paleolitice au pornit de la principiul ca stramosii nostri au mancat doar fructe, vanat, alune si seminte (fara legume). In acele vremuri nu existau uleiuri, produse lactate sau panificatie pe baza de seminte si faina, iar oamenii de atunci nu aveau bolile de astazi.
Asadar, omul modern ar trebui sa aiba o dieta bogata in proteine, cu continut mediu de grasimi si scazut in glucide.
Reintorcerea la originele alimentare ar putea sa ne faca mai vigurosi, mai sanatosi si mai „in forma”.
Cercetarile efectuate pe voluntari ce au dorit sa probeze efectele acestui regim au reliefat schimbari semnificative pentru o serie de parametri precum reducerea tensiunii arteriale, nivel mai scazut de insulina si trigliceride, scaderea colesterolului.
Adeptii paleodietei sustin ca ea ar avea chiar valoare terapeutica in tratarea unor boli cronice (osteoporoza, hipertensiune si alte boli cardiovasculare, litiaza renala s.a.m.d.), in vreme ce adversarii sai spun ca de fapt aceasta dieta era deficitara iar procurarea ei, mult prea dificila, ceea ce a condus in final la transformarea vanatorilor-culegatori in agricultori, carbohidratii fiind o sursa mai eficienta de energie
Alimente permise: carne slaba, peste, fructe de mare, pasare, oua, fructe si legume sarace in amidon, nuci si seminte.
Alimente pe care trebuie sa le consumati cu moderatie: uleiuri presate la rece, ceai, cafea, alcool, fructe uscate.
Alimente pe care trebuie sa le eliminati: produse cerealiere, leguminoase, produse lactate, conserve, legume bogate in amidon precum cartoful, carnea grasa, alimentele sarate, zaharul, bauturile carbogazoase.